Recenzie Romanul, realul și alte eseuri - Philippe Forest

Mulțumesc editurii Tact din Cluj-Napoca pentru carte.

Editura Tact, 2008
Colecția Pasaje
Traducere Ioan Pop-Curseu
232 pagini

Autorul considera ca orice eseu adevărat este și roman iar orice roman adevărat este și un eseu iar unei carti care nu povesteste lumea îi lipsește ceva. Susține ca este un autor de ficțiune iar cărțile scrise de-a lungul a 12 ani sunt fie ficțiuni tipic romanesti, fie ficțiuni critice.

Cartea de față strânge articole redactate cu diferite ocazii, în ultimii zece ani, organizate fiind pentru demonstrații sistematice. Textele sunt scrise pentru a însoți romanele autorului, pentru a clarifica proiectul lor și pentru îndepărtarea unor neînțelegeri.

Posibilul romanului nu se concepe fără imposibilul realului. Romanul nu există decât ca loc al unei experiențe, față de care nu s-ar știi nimic despre real.

Oamenii serioși nu scriu romane dar li se întâmplă totuși să semneze unul sau două romane istorice, polițiste sau autobiografice pentru hrănirea mitologiei de tinichea necesară în lume carierei oamenilor politici sau directorilor de întreprinderi.

Oamenii serioși nu citesc romane. Recitesc în concediu Balzac și Saint-Simon iar în restul anului disprețuiesc literatura.

Această lucrare este destul de unitară. Ideea ei este: romanul răspunde chemării realului, dar răspunde în aceeași măsură de real intr-un efort etic permanent și polimorf. Cartea cuprinde analiza raporturilor dintre realism și transcrierea experienței trăite, critica ideii metaforice a vieții ca roman, reflecția asupra narațiunii asumate de un "eu" și asupra verosimilității sale, aprofundarea conceptelor de formă și conținut în discutarea chestiunii "angajamentului" literar pe urmele lui Sartre.

Autorii pe care îi are Forest în vedere sunt foarte diferiți, chiar incompatibili: Joyce și Celine, Breton și Artaud. Faulkner și Louis Aragon, Robbe-Grillet și Hemingway, Kundera și Jacques Henrik.

Scopul autorului e acela de a elucida aspectele secrete ale evoluției istorice a romanului dar și de a contextualitate propria tentativă romanescă.

În această lucrare teoria și practică, abstractul și concretul, generalizările și analizele punctuale se îmbina strâns.

Această carte apare pe un teren românesc unde nu lipsesc tentative similare cum ar fi "Realitate și românesc" a lui Liviu Petrescu apărută în 1969 sau scrierile optezecesti ale lui Mircea Nedelciu, Mircea Cartarescu sau Adrian Otoiu.