joi, 20 august 2015

Hallstadt, Austria.


Încep acum povestea unei altei călătorii, a unei altei descoperiri. Hallstadt sau Salina celebra care era în plan încă din iunie dar datorită ploii nu am putut merge.

M-am înarmat cu căștile și telefonul pe parcursul drumului destul de lung. Am ascultat muzică spaniolă pe repetat și la volum maxim. 

Am ajuns acolo, am văzut munții. Am mers cu un fel de cabină pe un munte aproape vertical, am făcut poze. Da, de sus lumea se vede altfel. Mică dar frumos aranjată, ca intr-un joc de copil cu imaginație.

Ok, am coborât relativ rapid. Ne-am potolit foamea apoi am plecat la pas prin oraș. Am avut impresia foarte clară ca mă aflu undeva în China sau Japonia, așa mulți asiatici erau acolo. Am auzit chineză sau japoneză dar și spaniolă, italiană și chiar franceză.

Am trăit o premiera. Am mers cu o barcă cu motor pe lacul din zona cam o jumătate de ora. A fost impresionant. Am făcut poze multe, am stat cu mâna în apă, am văzut de aproape castelul de dincolo de lac.

Am continuat să mergem prin oraș. La un moment dat am mers pe o stradă aflată mai sus unde nu era nimeni. Vedeam lumea de sus. Am citit povestea femeilor care în trecut erau obligate să își ajute bărbații mineri să scoată sare. Povestea tristă a copiilor mici carora li se administra alcool tare pe o bucată de cârpă pentru a nu plânge, lucru care le cauza boli, de multe ori psihice.

Am intrat intr-un cimitir vechi, cu cruci din lemn, morminte mici dar dichisite. Apoi intr-o mică încăpere unde erau cranii cu numele decedaților iar jos restul oaselor lor. Se pare ca a fost un timp când nu mai era loc pentru morți, astfel ca s-a recurs la această metodă pentru a economisi spațiu.

Am intrat și intr-o biserică unică datorită faptului ca aparținea unei epoci în care exista acest fel de arhitectură cu două bolte. Nu, nu l-am simțit pe D-zeu acolo, ci o lucrare a oamenilor.

Da, toate acestea se includ intr-o experiență frumoasă, de neuitat. Mă simt și sunt nimic în comparație cu natură, munții, locurile, civilizația și D-zeul meu destul de ignorat de mine.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu